In orice proces electoral exista victorii absolute si victorii relative. Unitatile de masura si obiectivele sunt publice sau confidentiale. Nimeni dintre oamenii obisnuiti nu stie cu adevarat ce tinte au avut de atins partidele pentru alegeri. Putem doar presupune ca fiecare are o agenda publica intens mediatizata si una ascunsa. cu grija camuflata. Am studiat cu atentie rezultatele votului de duminica. Tind sa cred ca singurul infrant este cel care a iesit pe primul loc.

Este un enunt paradoxal daca il privesti doar prin prisma scorului electoral, in valori absolute. In realitate, PSD a descoperit ca si-a pierdut din forta. De ce spun asta? Pentru comentatorii fara cunostinte de specialitate, prezenta la vot este un indicator relevant al interesului publicului. De fapt, ei ar trebui sa stie ca s-a masurat puterea de mobilizare a simpatizantilor de partid. Alegerile de ieri au fost un test elocvent al capacitatii de mobilizare in randul miltantilor. Marele invingator este PD-L. In comparatie cu adversarul sau, PD-L a aratat ca poate aduna voturi pentru oricine, inclusiv pentru Elena Basescu. Desi au pierdut peste 4 procente, democratii au facut un exercitiu util in perspectiva alegerilor prezidentiale. Atunci se va alege un singur candidat, asadar este evident ca masinaria de partid este capabila sa adune militantii chiar si pentru mai putin decat presedintele Traian Basescu. Judecand astfel lucrurile, PSD are motive de ingrijorare. Daca acesta este electoratul lor, nucleul dur al votantilor de stanga, atunci sperantele sa aduca si mai multi oameni la vot sunt minime. Intr-o confruntare cu actualul sef al statului, Mircea Geoana nu poate creste peste scorul propriului partid si, astfel, este evident ca va pierde. Aceeasi ingrijorare o are si Crin Antonescu. Liberalii n-au pierdut mult ca procente dar au aflat acum pe cine se bazeaza la vot. Mult prea putin pentru a pune in pericol o finala Basescu-Geoana. Celelalte doua partide care au obtinut locuri in Parlamentul European fac parte din categoria invingatorilor relativi. UDMR si PRM si-au depasit asteptarile dar nu pentru ca au fost mai buni. Maghiarii au profitat de prezenta scazuta si astfel, electoratul lor – cel mai disciplinat dintre toate, le-a marit procentul general. Cum spunea cineva, daca la vot s-ar prezenta 20 la suta dintre romani, UDMR ar putea ajunge in guvern ca a doua forta, tocmai datorita grupului constant de votanti. Cat priveste PRM, el n-ar fi ajuns in Parlament fara Gigi Becali. Daca ar fi candidat ca independent, acesta obtinea suficiente voturi ca sa plece la Bruxelles. Nu cred ca s-a votat pentru extrema dreapta in Romania, ci pentru un individ cu priza la public, atasat din inchisoare partidului lui Vadim Tudor.  Ultima pe lista, Elena Basescu. De fapt, ar putea fi prima, pentru ca luand in calcul numarul de voturi pe fiecare candidat al unei liste, vom vedea ca a obtinut mai decat ceilalti. Victoria ei este, de fapt, a partidului sau. Mobilizarea trupelor PD-L  a fost evidenta. Aici se vede clar cine a castigat, si care au fost obiectivele din agenda ascunsa. De acum inainte, batalia se va da pentru atragerea voturilor UDMR. Cine le va obtine, va castiga si prezidentialele.