Nu stiu cum vi se pare voua, dar tevatura asta politica mi se pare interesanta si haioasa. Stiu ca ma veti admonesta pentru inconsecventa. Am spus ca nu mai scriu despre acest subiect, insa fac un intermezzo, fiindca suntem intr-un moment istoric. Fara indoiala, spectacolul nu ne va schimba viata. Dar trebuie sa consemnam cu totii dovada ca politicienii pot fi jucatori de poker in timpul liber.

Sa ma explic. Un guvern a pierdut sustinerea Parlamentului si ramane interimar pana cand altul ii ia locul. Cu o luna inainte de alegeri! De ce este un moment istoric? Nu pentru ca s-a intamplat pentru prima oara in 20 de ani… Asta este gargara pentru fraieri. Ci pentru ca am vazut pe viu cat de departe se poate ajunge in lupta pentru putere. Daca va imaginati vreo clipa ca discursurile batoase ori lacrimogene ale liderilor care se plimba pe la televizor sunt sincere, inseamna ca mai credeti in Mos Craciun. E dreptul vostru, asa cum al nostru este sa stim adevarul. PSD a vrut ca puterea executiva inainte de alegeri sa fie a nimanui. Sau mai bine zis a oricui, numai a unui partid, nu. Asta stia si PD-L inainte sa-i indeparteze din Guvern pe social – democrati. Premiera la care am asistat tine de vointa si teama celor care au prins o pozitie de forta in ierarhia statului. Absurdul este acesta: o motiune de cenzura (impotriva unui Guvern feliat pe jumatate) acuza greselile facute de un altul in care erau tocmai cei care-l dau jos. Nu-i asa ca este distractiv ce se intampla in tara asta? Puteti sa-i credeti pe unii ca si-au facut lobotomie si au renuntat la jumatatea dreapta a creierului?

Si acum sa vedem cine jubileaza.

PNL, ca initiator. Sunt cei care au rezistat doi ani cu 20 la suta in Parlament . Au scapat de vreo doua motiuni pentru ca, hellas!, exista un partener din umbra. Acelasi care azi a preferat sa se razboiasca in public cu Traian Basescu.

Mircea Geoana jubileaza. A demonstrat ca i-a legat strans in lanturi pe parlamentari si ca poate merge la lupta dreapta pentru functia suprema.

PSD jubileaza. Le-a oferit celor care si-au pierdut posturile intr-o noapte o dulce si inutila razbunare. A mai castigat si o oarecare liniste in interior , dar nu se stie pentru cat timp.

UDMR jubileaza. Are putere de negociere in urmatorul executiv si asteapta licitatia din decembrie.

PD-L jubileaza. A murit eroic, a indepartat asumarea (de unul singur) a esecului guvernarii si le-a intins, elegant, o capcana adversarilor. Acestia vor trebui sa explice in campanie la ce a folosit distractia la care asistam.

Va ganditi ca Traian Basescu are de pierdut? Nici macar el. Va mai prinde o ocazie sa fie mediatorul politicienilor fara minte. Va accepta chiar si varianta imbecila a unui guvern de specialisti. Pentru ca, nu-i asa, la ce se pricep oamenii acestia? La jocuri de culise si la drenat banii statului? Nicidecum. Cine a fost intr-un minister stie bine ca acesti sacrificati au nevoie de o luna ca sa afle drumul pana la etajele superioare din cladire.

Asadar, ipocrizia celor care sustin un guvern de independenti, tehnocrati sau neprihaniti se traduce astfel: sa punem niste fraieri care habar n-au ce e de facut. Taberele sunt preocupate, precum sovieticii si americanii in anii Razboiului rece, de altceva. Le este atat de frica de adversar incat prefera izolarea si inarmarea pana in dinti.