Cumpar mandrie nationala
Exista un domn sus-pus care spune mereu: “de acolo-ncolo”. Un regionalism de Ardeal pe care l-am mai auzit si la un alt domn, fost ministru de interne. Ma zgarie in urechi expresia asta. Pe langa repetitia enervanta, ma face sa cred ca viitorul este mereu undeva departe si nu poate fi atins decat de unii. Coincidenta face ca acest mesaj sa fie transmis, in alt mod, de domnul presedinte. Tocmai ce spuneam ca Romania este tara unde se interzice fericirea generala si ca ar trebui sa fugim cu totii! In aceeasi zi, primesc o confirmare trista. Statul roman ne-a abandonat.
Cui nu-i mai place, e liber sa plece. Exact ca-n vremea lui Ceausescu, cand ti se spunea ca, daca nu-ti place, poti sa pleci. Da, insa granitele erau inchise. Acum suntem liberi sa plecam, dar n-avem unde. Nu ne mai primeste nimeni. Cinica remarca a presedintelui ne spune, insa, adevarul nefardat. N-avem motive sa ne plangem, cat timp nu ne tine nimeni cu forta in tara noastra. Sa incetam, asadar, cu pretentiile absurde la adresa conducatorilor.
Politicienii nu se mai ocupa de bunastarea oamenilor decat la modul teoretic. In cifre, avem tinte ideale, in realitate, avem datorii. Si atunci unde ne este mandria de romani? Suntem un popor care si-a pierdut respectul ca natiune, iar conducatorii nu se mai obosesc sa ne minta. Haideti sa vedem ce fac alte tari cu populatii imense care traiesc in saracie, ca si noi. Urmariti cu atentie clipul si sper sa sesizati frenezia spectatorilor mandri sa asiste la etalarea simbolurilor nationale. O simpla schimbare de garda la granita Pakistan – India ne arata cum se construieste mandria unei natiuni.
Claudiu am privit cu atentie, nu stiu de ce, poate fetele lor imi creeaza sentimentul de fanatism, granita dintre patriotism si fanatism fiind de astfel foarte subtire. nu vreau sa starnesc aici o polemica dar parerea mea e ca patriotismul se simte, nu se urla in gura mare pe ulita. am vazut destule cazuri si la noi de “patrioti”. ca sa-ti dau doar un exemplu din viata mea, atunci cand era ridicat drapelul nostru pe la competitii, plangeam si nu ma puteam opri, de bucurie bineinteles
Sigur ca suntem diferiti si nu vorbesc de disimularea sentimentelor. Insa la nivel principial, fiecare trebuie sa-si gaseasca o ancora nationala. Noua ne lipseste asa ceva si suntem in deriva.
dar am fost si suntem o…turma. suntem in general ca si cainele scapat din lant. o ancora e chiar limba pe care o vorbim, asta ar trebui sa ne faca in primul rand mandrii ca suntem romani. apoi avem tara asta de care ne batem joc, in timp ce altii doar viseaza la ce avem noi ca si pamant si tot ce vrei in materie de tara, noi ce facem, ignoram pur si simplu ce avem. am vazut in Franta, langa Bourges, un pamant plin de pietre pe care se facea agricultura frate, nu gluma. la noi cresc ciulinii, si avem chiar si in zone mai putin bune pamant mult mai bun decat ala
Trimite un comentariu!
Recent Comments
Recent Posts
AROMABAR SET
Tags
Locuri comune
Music for your mind
Pics & Flics
Aboneaza-te!
Arhiva
Numere
Check in
Check out
filme online
Curs Valutar
Opiniile exprimate aici sunt opinii personale si nu angajeaza in niciun fel Televiziunea Romana.