Interzis la fericire
Un site de joburi si-a facut de lucru si i-a intrebat pe aplicantii in cautarea unui loc de munca daca ar “fugi” din tara. Aveti dubii in privinta raspunsului majoritar? Nici eu! Si totusi, exista o exceptie care ma pune pe ganduri. Putin peste 3 la suta dintre participanti n-ar pleca din Romania pentru un alt job, oricat de rau ar fi in tara lor. Statistic sunt putini, practic sunt destui. Pentru ca reprezinta vreo 50 din 5000. Restul, din diferite motive, si-ar inchide conturile cu tarisoara asta. Majoritatea ar pleca pur si simplu, fara niciun fel de garantie.
Printre ei ma numar si eu. Poate ca un set de garantii minimale as cere. Dar n-as face prea multe nazuri. Mi-as lua adio de la toti si toate, indiferent de regretele ulterioare. Cand mai intalnesc cunoscuti care se gandesc si cauta motive sa ramana, ma apuca furnicaturile pe cortex. Oare de ce ar mai vrea cineva sa respire aerul imbacsit al Romaniei fara speranta? Teama de necunoscut ar putea fi cauza. Insa, incercati sa echivalati incertitudinea de pretutindeni cu lipsa de perspectiva din Romania si veti intelege ca principalul argument este fara obiect.
Cine ma intreba, acum zece ani, daca vreau sa emigrez, primea un refuz din partea mea. Atunci erau in jurul meu destui care gandeau la fel. Dupa un deceniu, cu multe drumuri prin strainatate si suficiente informatii din interior, sunt convins ca am gresit. Acum e timpul sa fugi. Pentru ca am inteles diferenta: aici poti sa te zbati cat vrei, poti sa muncesti cat vor, un singur lucru nu se va intampla: sa reusesti pe picioarele tale. In loc de brandul ludic promovat de autoritati, le-as sugera sa le spuna strainilor ca Romania este tara unde fericirea este interzisa.
Tags:joburi, romania, studiu
Dacă și președintele tuturor românilor zicea aseară: ”Hai să nu mai facem o dramă din faptul că plecăm. Cel mai mare obiectiv al nostru a fost dreptul nostru de a pleca acolo unde ne este mai bine. În momentul de față statul român nu poate să plătească medicii, profesorii, așa cum merită”, de ce ne-am îndoi că ”Ubi bene ibi patria” (Cicero)?
[...] Deci, ce facem? Rămânem? Plecăm? Cam astea-s întrebările… Știu că mulți dintre voi nu locuiți în [...]
Draga Claudiu,
Te urmaresc la TVRI, la stiri si iti citesc si articolele. As dori daca se poate sa imi dai acordul sa preiau de pe blogul tau pentru revista mea “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”, singura de limba romana din aceasta tara.
Multumesc si te apreciem foarte mult!
Cristi si echipa
@Cristi: Cu mare placere! Am dat drepturi de publicare si mai multor reviste din America. Din pacate, nu ma mai poti urmari la TVR. Desi n-am crezut ca voi ajunge aici, as vrea sa stiu mai multe despre NZ. Intentionez sa aplic pentru cetatenie si sa emigrez.
Off-topic:
1. Comentez pt prima data pe acest blog (unde am ajuns urmand un link de pe blogul Imparatesei Mana) – bine te-am (v-am) gasit (pe toti), spor si succes!
2. Nu ai putea dumneata, te rog, sa oferi abonare prin email SI la comentarii? (Eu nu folosesc abonarea prin RSS/feeder – sunt prea nepriceput si accesarea ei “imi vine peste mana” – si mai sunt SI uituc, zapacit si “imprastiat”, astfel incat probabil voi uita sa mai intru pe articole deja citite pt a vedea daca am primit vreun raspuns.)
On-topic:
1. Poate ca mi-or fi scazut cunostintele de matematica (imi erau CANDVA cel putin bunicele), dar “pe vremea mea” “…vreo 50 din 5000″ insemna 1%, nu 3%. (3% din 5.000 insemna 150, nu 50, iar 50 reprezenta ~3% din 1.700, nu din 5.000)
2. In imprejurarile date, nu ma mir de schimbarea opticii dumitale.
@VictorCh: Bine ai venit. Incerc sa aflu daca se poate. Nu ma pricep nici eu. Este o greseala de scriere. Trebuia sa fie 150. Raman la acceasi parere cu fiecare zi care trece.
Trimite un comentariu!
Recent Comments
Recent Posts
AROMABAR SET
Tags
Locuri comune
Music for your mind
Pics & Flics
Aboneaza-te!
Arhiva
Numere
Check in
Check out
filme online
Curs Valutar
Opiniile exprimate aici sunt opinii personale si nu angajeaza in niciun fel Televiziunea Romana.