Am revenit la preocuparea mea principala. Vad filme. Si s-a intamplat sa dau peste doua productii greu de suportat pentru average people. Americanii au spus despre Inhale ca este neverosimil. Ei nu concep ca donatorii de organe sa fie omorati pentru transplantul la un alt om. N-au de unde sa stie ca se intampla asa ceva in multe tari, inclusiv Romania. Filmul este socant si periculos pentru persoanele cu morala crestina sau principii etice.
Al doilea film – After.Life , nu va sfatuiesc sa-l vedeti decat daca suportati intalnirea cu moartea. Desi este la limita realului, scenariul ne transporta subliminal la frontiera dintre moarte si viata. O replica a specialistului in pompe funebre mi-a atras atentia: “Toti cand veniti aici spuneti ca nu sunteti morti!”. Atat in moartea fizica cat si in cea morala, oamenii se cramponeaza sa scape din starea de cadavru. Fara nicio sansa. Odata declarat mort, drumul tau este o fundatura…

Daca nu putem fi buni, sa incercam macar sa fim politicosi – Nicolae Steinhardt

M-am nimerit in mijlocul unei dispute cand in am ajuns in Franta. Ziarele nationale publicau articole extinse si comentarii despre politica de expulzare a romilor impusa de Sarkozy. Un interes mare l-am remarcat si in programele tv. Asadar, nu e de mirare ca, de cate ori ma intreba cineva de unde sunt, aveam o strangere de inima. Am mai trecut prin astfel de momente in deceniul trecut cand valul de emigranti romani era identificat cu tagma hotilor si cersetorilor.

(more…)

Neoficial, am aflat ca Madalin Ionescu a fost concediat de la Antena 1. Sincer, nu sunt pasionat de barfe, insa plecarea lui este doar un detaliu din vanzoleala imensa care se petrece in corporatia Intact. Spre deosebire de grupul Realitatea, unde miscarile de oameni si companii duc evident spre restrangere sau inchidere, la Antene, reorganizarile urmaresc repozitionarea pe piata si recuperarea  terenului pierdut.

Later edit: Desi n-are oficial un job, Robert Turcescu a semnat un contract pentru un talk-show de seara la B1, din septembrie.

(more…)

O tragedie ne arata mai mereu cat suntem de pregatiti, ca societate, sa raspundem unor provocari. Dezastrul de la maternitatea Giulesti are o dubla conotatie. Mai intai, este emotia publica – care aduce suspiciuni de neglijenta sau indolenta. Aici, insa, doar ancheta penala si seriozitatea autoritatilor ne pot spune adevarul.

Exista si un alt motiv de interes. Reactia dupa dezastru. Am vazut cat de pregatiti si dedicati sunt cei care s-au implicat in limitarea efectelor tragediei. Deseori profesionalismul si pregatirea celor care intervin se estompeaza din cauza emotiei. De aceea, este bine sa stim ca, ieri, am testat capacitatea noastra de a face fata unui dezastru. La nivelul acesta, am demonstrat ca suntem capabili sa ne mobilizam si sa fim solidari. Nu putem extrapola testul in orice situatie de catastrofa, dar in acest caz avem o dovada. Si odata cu ea, un raspuns indelung asteptat.

Romanii pot fi solidari si chiar accepta sacrificiul. Nu trebuie sa le ceri patetic si nici sa le aduci aminte obsesiv. Acest gest vine din interiorul fiecaruia si din normele de conduita insusite acasa sau la locul de munca. Avem proba ca solidaritatea exista, insa numai pentru cauze reale si sincere. Asadar, politicienii, cei care clameaza unitate si actiune in vreme de criza, pot trage invatamintele de rigoare. Ma tem, insa, ca nu doresc asta. Ei vor solidaritate doar pentru a trece prin criza, dupa care isi vor vedea linistiti de afacerile lor.

“Pasagerii vor fi avertizati, atunci cand se suie in tramvaie, ca miros urat. Cei care sunt in aceasta situatie vor fi rugati sa nu se urce in mijlocul de transport. Poate fi o situatie neplacuta, dar soferul va spune celor urat mirositori sa renunte la calatorie”. – oficial al primariei Osijek

De cand asteptam o astfel de stire! Va vine sa credeti ca unii au curaj sa ia masuri? Sunt convins ca va fi greu de aplicat si uneori abuziv. Ma imaginez printre calatorii curati si descopar un nespalat. Datoria civica ma va determina sa anunt soferul si sa-l asist pana la indepartarea urat mirositorului pasager.
Dar ce vise am! Asta e in Croatia. La noi, risc sa fiu eu dat jos din autobuz de majoritatea nespalatilor. Cred ca, aici, ar fi mai util ca primaria sa instaleze, precum in toaletele publice, aparate de sprayat. Pe doua categorii: de uz general, pentru ambianta, si de uz individual pentru cei care n-au sapun si deodorant in casa.