Dar sa nu fim carcotasi. Exista si o parte buna. SPP-ul si-a testat dispozitivul de protectie in situatii reale de amenintare. Din poza publicata de ziarul Gandul veti intelege ca, printre cativa jurnalisti rataciti, se afla ofiterii SPP pregatiti sa fie de toate: paznici, sinistrati, localnici curiosi etc. Oare cate cercuri s-au facut in jurul sefului? Daca-s mai mult de trei inseamna ca e groasa rau…

Cum va spuneam, e groasa rau. Va imaginati ca autoritatile centrale, Guvernul sau presedintele, vegheaza pentru salvarea romanilor. Nu va faceti iluzii! Cei despre care vorbeam au alte treburi de rezolvat. Daca inainte vreme, cand popularitatea lor era inca sus, se luau la intrecere cu elicopterul – care ajunge mai repede la locul unei tragedii, acum nici macar o declaratie de presa nu mai dau.

In Dorohoi, un oras din nordul tarii, locuitorii s-au urcat noaptea trecuta pe case, ca sa scape de vartejul apelor. Nu i-a intrebat nimeni de la Guvern daca au scapat. In schimb, acum cativa ani, cand un pod s-a surpat de la debitele prea mari, premierul de atunci si presedintele de acum faceau concurs de viteza si de promisiuni. S-au dus acele vremuri. Banuiesc ca, la cum o duc romanii, o baie de multime s-ar transforma, pe loc, intr-un dus rece pentru guvernanti.

LATER EDIT: Domnul Boc s-a incumetat sa purceada spre zonele inundate. Sa-l vedem cum  se va descurca pe teren. E prima sa iesire in public de la anuntarea masurilor de austeritate.

Seful Bancii Centrale Europene le da un ultimatum explicit celor care au profitat ani de zile de economiile prospere si apoi ne-au adus la marginea prapastiei. Bancile europene au fost avertizate ca statele le-au salvat de la dezastru si acum e randul lor sa renunte la controlul fara oprelisti asupra circuitelor financiare.

De ce sunt revoltat? Pentru ca numai la noi Guvernul ascunde adevarul si ignora vinovatul. Doar in Romania, bancile sunt protejate de orice efect al crizei. Numai aici nu se scoate vreun cuvant despre starea de dependenta totala in care am ajuns, din cauza cartelului bancar. Ce ne poate spune aceasta atitudine? Fie ca avem un Guvern de incompetenti (aici as zice ca nu), fie cineva ne strange cu usa. Mizez pe a doua varianta.

N-am nicio speranta sa vedem, in sfarsit, miracolul: cum obliga Guvernul bancile sa achite nota de plata pentru mizeria in care ne-au bagat. Trag, insa, nadejdea ca o decizie la nivel european ne va aduce si noua beneficii. Mai ramane doar ca Banca Nationala, aceasta constructie superstatala si cvasipublica, sa actioneze si in favoarea romanilor, nu doar a fratilor din bransa.

Si acum vine morala: acolo unde economia si democratia sunt mai dezvoltate, bancile sunt puse la zid si somate sa ofere asistenta. Ungurii, cu o conducere liberala, au taxat toate bancile pe motiv ca e randul lor sa fie solidare, dupa ce ani de zile au profitat de pe urma prosperitatii cetatenilor. Europenii ii sperie pe bancheri cu impozite mai mari, daca nu contribuie la efortul comun. Americanii cer socoteala bancilor pentru crah si i-au exclus pe creditorii autohtoni de la administrarea fondurilor de relansare economica, ca pedeapsa fiindca au mintit.

Numai la noi Guvernul de patrioti ii menajeaza pe hoti. Dupa ce ne-au surghiunit cu dobanzile si comisioanele fara masura, dupa ce au facut profit in timp de criza, dupa ce l-au trimis la plimbare pe ministrul finantelor, Guvernul roman se cazneste sa rastigneasca populatia in numele austeritatii, dar ferindu-se ca de dracu’ sa ridice privirea spre banci. Asa ne trebuie daca avem politicieni de pluș si o guvernare de neispraviti.  Sa nu uitam sa-i dam niste acatiste si mirobolantului domn Isarescu. Atat de emotionanta este grija sa fata de bancherii straini, incat ma intreb de la cine ia salariul ala de zece mii de euro?

M-am gandit ca, totusi, nu trebuie sa fii Mengele pentru a te suspecta cineva (din cauza istoricului tau) de experimente impotriva oamenilor.

Sa luam ca exemplu acest Guvern. Este de presupus, cand vezi incrancenarea acestuia in lupta cu restul societatii, ca ne supune unui experiment. Pretextul ideal este criza. Multi cred ca acesti conducatori sunt iresponsabili. Eu cred ca sunt si ei parte a unui experiment pe care nu-l inteleg pana la capat. Au in fata o optiune istorica, banala prin evidenta sa: curatarea bugetului statului de balastul pomenilor electorale. Scaderea salariilor printr-o operatie de amputare nu va lovi doar in sectorul public. Asta stiu mai putini, dar inca suficient de multi. Cei care se uita de pe margine acum si isi imagineaza ca nu-i va lovi tavalugul vor avea, pana la sfarsitul anului, o putere de cumparare mult diminuata.

Dar ce mai obtine acest Guvern si doar cativa intitiati stiu? O alta harta a bogatiei. Asta nu ne spune nimeni. In anii 90, imediat dupa Revolutie, haosul legislativ si economic a permis aparitia miliardarilor de carton. Atunci s-au facut averile si s-au furat avutiile. O recunosc multi dintre cei care acum ne dau lectii despre succesul in afaceri. Ei, bine, dupa doua decenii, repartitia bunastarii la nivel inalt va fi reordonata. In curand, mega-afacerile autohtone vor sucomba, din cauza conditiilor prea dure si discretionare de supravietuire in piata. Statul monopolizeaza resursele si controleaza contractele publice. Cat timp se ascunde in spatele crizei pentru a justifica masuri exceptionale, nimeni nu mai poate fi sigur de tratament egal si concurenta loiala.

Urmariti cu mare atentie cine se imbogateste din afaceri cu statul si veti intelege de ce PD-L nu are nicio remuscare. Cetatenii simpli sunt doar victime colaterale ale unui experiment (cel adevarat) care va conduce la o alta asezare a polilor bogatiei. Cine nu crede poate astepta inevitabilul.