Nu stiu altii cum sunt, dar eu m-am hotarat. Nu mai merg cu masina nicaieri. Il ascult pe Oprescu, chit ca nu cred deloc in vorbele lui. Brusc m-a cuprins simtul civic si sunt pieton. Oricum nu am de ales. Iar ninge. Am renuntat sa ma mai lupt cu zapada. Stiu ca autoritatile si meteorologii ma vor mustra la televizor pentru ca as fi uitat sa traiesc normal, in Romania. Cica este o iarna obisnuita. Poate ca au dreptate. Sau doar vreau sa-i cred, desi stiu ca sute de milioane de euro se “scurg” pentru clientii preferentiali ai primariilor. Ei se fac ca deszapezesc, noi ne facem ca dam cu lopata in fata casei. Si uite asa, trotuarele sunt pline de zapada pana la genunchi… din cauza noastra, a celor care, in loc sa batatorim drumul, preferam sa urcam in masinile personale. Strazile sunt pline de sleauri, tot din cauza noastra, pentru ca am lasat prea multe masini sa mearga pe drum si s-a facut partie. Rasuflu usurat. Slava Domnului, avem transportul in comun de suprafata si subteran. L-am experimentat ieri, care a fost ca intr-o zi de sarbatoare. Merge brici cand nu este solicitat de calatori. Am contribuit si eu la prosperitatea regiei care administreaza metroul. Cel nou, cum mi-au spus prietenii! Asa e, trenurile sunt moderne, dar tot la fel de prost merg seara. Exact ca in vremea raposatului, cand asteptam 10 minute pentru o garnitura noua. Dar, hei, nu ma plang! Intr-o saptamana revin haosul si aglomeratia insuportabila de pe strazi si atunci voi regreta strazile albe si pline de zapada. Rewind.

Meseria noastra este de a le da oamenilor nu ceea ce-si doresc, ci ceea ce decidem noi ca ar trebui sa aiba. RICHARD SALANT, fost presedinte CBS

Cand vreau sa aflu adevarul, fara sa cunosc realitatea din spatele unor decizii, urmaresc opinia unor actori politici majori relativ la o afirmatie directa si grava care ne priveste pe toti. Cand Traian Basescu insista pe conspiratia mogulilor de presa impotriva sa, ma uit cu interes ce pozitie adopta adversarii sai politici. Cand acestia tac malc si evita macar sa respinga teoria presedintelui, inteleg ca realitatea este cea prezentata de Basescu. Cand Oprescu isi permite sa spuna ca trebuie sa plateasca pentru fiecare procent meritat sau nu in sondaje, iar ceilalti contracandidati improasca opinia publica cu cifre fantasmagorice, il cred pe autorul afirmatiei. De ce? Recititi citatul din introducere. Pe de alta parte, remarc apetitul obositor al unora care mananca fara suflare cuvantul dictatura. Ii inteleg ca si-au stabilit ca strategie electorala sa identifice diavolul, dar ii atentionez sa evite joaca de-a dictatura. In 1954, senatorul William Jenner spunea : “In prezent, calea spre dictatura in Statele Unite poate fi urmata prin mijloace perfect legale; nevazuta si neauzita de Congres, presedinte sau popor… Aparent avem un guvern constitutional. In interiorul sistemului nostru politic si guvernamental opereaza, insa, alta organizatie, o elita birocratica.”
Era perioada anti-comunistilor paranoici, cand teama reala de dictatura a alimentat acte justitiare excesive. Atentie, insa, dictatura nu este obligatoriu a unui om! Poate fi si a unei majoritati parlamentare sau a unei organizatii oculte.

Este incredibil cat de mecanici si de simplisti in strategii sunt consultantii politici ai celor care se uita spre Cotroceni si vor sa intre in Palat. Observ ca in cateva zile candidatii isi revendica paternitatea unei sintagme care nu le apartine: Romania bunului-simt. De necrezut! Acesti oameni care confisca vietile romanilor, care se joaca in birouri cu soarta noastra, care isi cumpara puterea prin manipulare si omisiune, vorbesc de dimineata pana seara de bun-simt. Il vad pe Antonescu cum repeta expresia fara sa clipeasca, uitand, probabil, ca recent l-a trimis pe Olteanu in CA al BNR. Basescu are ca slogan electoral Romania bunului-simt, dar el stie ca un marinar nu e crescut la scoala de bune maniere. Geoana face apel la bun-simt atunci cand il injura pe Basescu. Oprescu a venit primul si a zis de Romania lui, cea normala si cu bun-simt, iar acum descopera ca vor toti in acea tara. Mai fratilor, dar voi mai stiti si altceva decat sa va copiati unul pe altul? Sau sa furati ideile celuilalt? Daca la asta se reduce alegerea voastra, atunci faceti o partida de poker si anuntati-ne cine a castigat!

PS: Din cate stiu, cercetatorii au reusit sa conduca un experiment cu maimute care au inlocuit, cu succes, oamenii la masa de joc.

Romanii s-au saturat de politicienii care-i conduc. De partide si de manipulare. Ei stiu, la fel de bine ca, fara aceste organizatii cu regim special, democratia n-ar exista. Si mai stiu ca o tara trebuie condusa de aceia pe care i-am ales prin vot sa ne reprezinte. Dar cand acestia incalca pactul dintre guvernati si guvernanti, cei din urma sadesc si germenii revolutiilor pasnice sau violente. Desi nu are un program politic si nici o alternativa institutionala solida, Sorin Oprescu are ceea ce vrea o parte masiva din populatie: un discurs antisistem. Cine se indoieste ca publicul este doar dezamagit si inert poate verifica audientele de ieri seara cand independentul Oprescu a deschis gura in public. A avut audienta mai mare decat orice alt program tv si a captat interesul desi porneste cu sansa a patra. La o emisiune care are in meniu un singur fel: devorarea lui Traian Basescu, performanta lui Oprescu este remarcabila. Semn ca mesajul sau de schimbare profunda penetreaza in randul electoratului si ca publicul s-a cam plictisit de caviar, in traducere: sa-l injuri pe Basescu la ora fixa nu creeaza dependenta asa cum isi imagineaza Antena 3, ci obisnuinta.

O institutie cheie in criza economica prin care trecem este Banca Nationala. Coincidenta face ca, inainte de alegerile prezidentiale, dupa ruperea coalitiei si la cateva luni de la derularea celui mai mare imprumut extern luat vreodata de Romania, Consiliul de Administratie al bancii centrale sa fie schimbat. Procedurile urmau sa curga linistit, previzibil.

(more…)