Cand un caz de coruptie, fie el explicit (trafic de influenta) sau implicit (nepotism) apare in spatiul politic romanesc, presa din mainstream, impartita oricum in doua (pro si contra) este preocupata sa atace/sa distraga atentia de la faptuitor. Unii deplang gradul redus de moralitate, incercarea de musamalizare a faptelor sau obstructionarea justitiei. La cateva zile dupa explozia de dezbateri si stiri, investigatorii inceteaza asediul si gasesc o alta tinta.

La fel fac si aparatorii faptuitorilor. Se coalizeaza subit si agresiv in urma unui ordin “celest”. Acestia sunt preocupati sa aduca aminte publicului greselile fostilor demnitari sau acuzatiile la adresa lor. Misiunea de lupta cuprinde urmatoarele obiective: “aplatizarea” varfurilor crizei de imagine (acuzatiile grave), sanctionarea caracterului justitiar fals al confratilor din presa, uniformizarea reperelor de moralitate la cel mai mic numitor si asigurarea unui spatiu de manevra pentru exprimarea publica a sponsorilor politici.

In acest timp, politicienii se joaca la televizor cu vorbele. Insa, in spatele camerelor tv, se consulta intre ei. Cei acuzati, cu sefii si colegii lor, despre cum pacalesc vigilenta publicului si ce fel de replici acide vor fi lansate in piata media. Adversarii lor construiesc, invariabil, un atac la persoana si supraliciteaza lipsa de moralitate a politicianului aflat la putere. Ce nu se va intampla niciodata in Romania este obtinerea unui rezultat previzibil si normal. Nimeni nu se preocupa macar pentru o zi de prevenire. Adica sa schimbe regulamente, norme sau legi viciate sau evitate cu gratie chiar de cei care le-au gandit.

Luati spre comparatie doua situatii clare. Cazul Severin a condus, in nici o luna, la schimbarea procedurilor interne din Parlamentul European. Un nou regulament care restrictioneaza activitatea de lobby si restrange vulnerabilitatile in materie de conflict de interese va fi votat. N-a fost nevoie nici macar de demisia eurodeputatului pentru ca scandalul sa fie evident. Masurile s-ar fi luat si pentru suspiciuni nedovedite.

Ganditi-va acum la cazul Botis, confirmat in gravitatea sa prin rapiditatea demisiei. Chiar daca, prin absurd, ministrul nu are nicio implicare, afacerea in sine nu este deloc o bizarerie. Se practica de mult timp si pe scara larga. Prin urmare, teama de consecinte penale nu exista. Ati remarcat vreo voce autorizata care sa militeze hotarat pentru reevaluarea formelor de incompatibilitate sau de conflict de interese? S-au preocupat PD-L sau opozitia sa deschida o ancheta parlamentara si sa intareasca setul de interdictii neechivoce in privinta favoritismelor politice? Raspunsul este nu. Si daca suntem cinstiti cu noi insine trebuie sa admitem ca, in Romania, se mimeaza statul de drept. Sau ca sa fiu mai corect, alegem sa respectam norma care ne convine si punem in practica, de bunavoie, doar ce ne satisface mai bine nevoile.

Stiu ca n-o sa fiu foarte popular printre bugetari, dar sunt de acord cu reducerile de cheltuieli, in toata administratia. Mai putin cu diminuarea pensiilor, insa asta este o discutie care tine de minciuna veche de 20 de ani ca noi suntem un stat solidar si social. Anunturile presedintelui consfintesc o caricatura de democratie. Cand seful statului il tine acasa pe primul-ministru si ii da ordin sa stea de vorba cu FMI, in timp ce expertii amenintau cu incetarea de plati, inseamna ca am luat-o razna. Cand acelasi sef al statului il ascunde pe seful Guvernului ca sa preia fraiele si sa inceapa razboiul cu asistatii, inseamna ca premierul Boc n-a mai suportat umilinta si s-a spanzurat de un… bonsai.

Acestea au fost glumele amare. Urmeaza si partea tragica. Dupa un an si jumatate, au venit aia din strainatate sa ne spuna ca joaca de-a restructurarea s-a terminat. Suntem la un pas de default (dezastru) si nici acum PD-L n-a dorit sa recunoasca prapastia in care ne-a adus. Nu singur. De vina este si PSD-ul lui Geoana. Ambele partide si-au jucat la loteria alegerilor credibilitatea si responsabilitatea. Nu vor mai putea niciodata sa recupereze increderea pierduta a romanilor. Si mai este un vinovat: PNL. Din 2005 pana in 2008, acest partid a crescut cu sute de mii de posturi schema de personal bugetara. Toate aceste cadouri au alimentat pofta clientelei politice care n-a fost starpita nici dupa 2009, cand criza ne-a lovit.

Imi este clar acum ca acesti politicieni sunt periculosi pentru popor. Ne-au amagit, inselat, mintit. Iar acum, cand vine vremea scadentei, nu sunt in stare sa plece capul de rusine. De vina sunt toti, prin urmare nu au de ce sa planga pe umarul bugetarilor sau pensionarilor. Ar trebui sa taca ori sa accepte ca suntem aproape de faliment. Ca banii din salarii au fost daruri nemeritate. PD-L ar trebui sa inceapa restructurarea cu propriii sai clienti. Dupa ce i-au indepartat pe cei indezirabili, e randul lor sa renunte la pomana data cateilor.

Omul gras de care vorbea Traian Basescu este umflat, INTOTDEAUNA, de partidul aflat la putere, nu de o entitate extraterestra. Sa faca bine trimisul sau pe Pamant, daca a scapat din stransoarea latului din pomul japonez, si sa treaca la regim drastic de slabire. In cateva luni poate ajunge la greutatea celor slabi si multi.

Unii se preocupa sa cante prohodul Guvernului Boc.  Opozitia este, fireste, prima care cauta momentul sa loveasca in Palatul Victoria. Dar mai ciudat este sa vezi soldateii disciplinati din PD-L cum arunca, in treacat, mesaje de atentionare lui Emil Boc si colaboratorilor sai apropiati. Numele celor care au prins glas fac parte din gruparea dizidenta care a pierdut batalia pentru modificarea statutului partidului. Lupta lor interna nu este si  a noastra, insa consecintele ne privesc pe toti.

(more…)

Ha ha ha! Am ras bine ieri si m-am intristat azi. Cred ca 1 aprilie a fost acum 24 de ore cand am aflat cine s-a inscris in PD-L si va candida pentru un colegiu din Bucuresti. Acum, insa, pacaleala a trecut si aflu ca pe la ziare ca Adevarul si Evenimentul Zilei au inceput revoltele interne. Semn ca ziaristii, nu doar de acolo, sunt in dificultate. Sa revin, totusi,  la Teo.

(more…)

Predictia lui Traian Basescu ii bantuie tot mai tare pe pesedisti. Cand PD era in pragul disparitiei, in vremea guvernarii Nastase, Traian Basescu a jucat totul sau nimic si a castigat. L-a invins pe adversarul sau la prezidentiale si a incheiat o alianta conjuncturala cu cel care i-a luat locul la conducerea partidului. Astfel, s-a semnat actul de destabilizare a PSD.

(more…)