Credeam ca este o gluma fortata. Dar m-am inselat. Astazi, Guvernul scrie istorie. Este primul care in mod democratic restrange drepturile si libertatile cetatenilor sai pentru un motiv care se presupune a fi real. Formula constitutionala gasita de guvernanti este atat de cinica, incat ne putem astepta la orice din acest moment. De exemplu, sa ni se suspende temporar dreptul la exprimare sau libera asociere. Cine crede ca este o afirmatie fantezista sa mai citeasca, in liniste, art. 53 din Constitutie.

In alta ordine de idei, ma roade o curiozitate: presedintele UNPR, fost lider sindical, celebru ministru al muncii, indelung laudatul Marian Sarbu, cum se mai simte dupa socul prin care a trecut ieri? Tocmai a aflat, prin acea gluma sub influenta bauturilor alcoolice, ca pensia minima garantata nu a fost convenita cu seful statului. Desi amandoi se  felicitau reciproc pentru aceasta realizare, inainte de alegeri. Daca nu pleca din PSD, era logic ca Marian Sarbu sa fie autorul motiunii de cenzura impotriva Guvernului Boc, pe care tocmai il sustine. Ce soarta crunta a avut omul de stanga! La fel ca “stelarul” domn Oprea, vopsit in social-democrat. Apropo, domnule ministru, acum sustineti interesul national?

Stiu ca n-o sa fiu foarte popular printre bugetari, dar sunt de acord cu reducerile de cheltuieli, in toata administratia. Mai putin cu diminuarea pensiilor, insa asta este o discutie care tine de minciuna veche de 20 de ani ca noi suntem un stat solidar si social. Anunturile presedintelui consfintesc o caricatura de democratie. Cand seful statului il tine acasa pe primul-ministru si ii da ordin sa stea de vorba cu FMI, in timp ce expertii amenintau cu incetarea de plati, inseamna ca am luat-o razna. Cand acelasi sef al statului il ascunde pe seful Guvernului ca sa preia fraiele si sa inceapa razboiul cu asistatii, inseamna ca premierul Boc n-a mai suportat umilinta si s-a spanzurat de un… bonsai.

Acestea au fost glumele amare. Urmeaza si partea tragica. Dupa un an si jumatate, au venit aia din strainatate sa ne spuna ca joaca de-a restructurarea s-a terminat. Suntem la un pas de default (dezastru) si nici acum PD-L n-a dorit sa recunoasca prapastia in care ne-a adus. Nu singur. De vina este si PSD-ul lui Geoana. Ambele partide si-au jucat la loteria alegerilor credibilitatea si responsabilitatea. Nu vor mai putea niciodata sa recupereze increderea pierduta a romanilor. Si mai este un vinovat: PNL. Din 2005 pana in 2008, acest partid a crescut cu sute de mii de posturi schema de personal bugetara. Toate aceste cadouri au alimentat pofta clientelei politice care n-a fost starpita nici dupa 2009, cand criza ne-a lovit.

Imi este clar acum ca acesti politicieni sunt periculosi pentru popor. Ne-au amagit, inselat, mintit. Iar acum, cand vine vremea scadentei, nu sunt in stare sa plece capul de rusine. De vina sunt toti, prin urmare nu au de ce sa planga pe umarul bugetarilor sau pensionarilor. Ar trebui sa taca ori sa accepte ca suntem aproape de faliment. Ca banii din salarii au fost daruri nemeritate. PD-L ar trebui sa inceapa restructurarea cu propriii sai clienti. Dupa ce i-au indepartat pe cei indezirabili, e randul lor sa renunte la pomana data cateilor.

Omul gras de care vorbea Traian Basescu este umflat, INTOTDEAUNA, de partidul aflat la putere, nu de o entitate extraterestra. Sa faca bine trimisul sau pe Pamant, daca a scapat din stransoarea latului din pomul japonez, si sa treaca la regim drastic de slabire. In cateva luni poate ajunge la greutatea celor slabi si multi.

Întotdeauna s-a întâmplat aşa şi mereu se va întâmpla, este o profetie celebra a preotesei Pythia. Daca ati avea curiozitatea sa dati timpul inapoi, veti vedea ca evenimentele, oamenii si vorbele lor se repeta. N-avem rabdare sa intelegem asta la momentul potrivit. Eu mi-am facut timp sa revad un documentar, in mai multe parti, despre campania electorala pentru Primaria Capitalei, din 2004. Am remarcat un spectacol, in prima auditie, reluat 5 ani mai tarziu. Aceiasi candidati: Geoana si Basescu. Aranjori de campanie, Felix Tataru si Cozmin Gusa.  Personaje disparute in plan secund, Dan Andronic si ginerele Bodo. O alta lovitura moale a lui Traian Basescu (nedescoperita de Patriciu) aplicata unui pusti. O reporterita cu geanta la subrat, apropiata in secret de PSD (inca de atunci!), revenita in staff-ul de campanie al lui Mircea Geoana, in 2009. Vadim care-si dezvaluie in public familia, gest repetat in fiecare campanie electorala. Basescu si lupta lui cu mogulii. Ontanu si Gherasim langa Geoana, dar cu gandul la Traian Basescu. Dupa ce vizionati acest prim episod, veti descoperi o diferenta notabila fata de 2009: Andreea Marin si Ion Tiriac n-au mai aparut, in public, la vreun miting electoral.

Nu am o miza personala. Nu vreau sa ma razbun pe nimeni si nici nu fac o pasiune din criticarea unui partid. Sunt, insa, un om liber si preocupat de viitorul nostru si al meu ca individ. Exista ceva care ma determina sa urmaresc cu atentie ce se intampla in PSD. Este ingrijorarea legitima a celui caruia ii pasa de directia spre care mergem. Iar daca in discutie este fragilitatea democratiei sau accesul la functia de presedinte al tarii, atunci,simt ca este utila opinia mea.

(more…)

Predictia lui Traian Basescu ii bantuie tot mai tare pe pesedisti. Cand PD era in pragul disparitiei, in vremea guvernarii Nastase, Traian Basescu a jucat totul sau nimic si a castigat. L-a invins pe adversarul sau la prezidentiale si a incheiat o alianta conjuncturala cu cel care i-a luat locul la conducerea partidului. Astfel, s-a semnat actul de destabilizare a PSD.

(more…)