N-am avut ce face si destinul m-a adus din nou, in direct, cu astrologii. Acum un an, mi-a venit ideea s-o “scot ” – din barlogul caldut al televizunii unde are contract – pe Urania. I-am oferit 20 de minute de interviu, desi, dupa parerea distinsei doamne, mi-a facut o favoare imensa ca a acceptat invitatia. Eu zic ca a fost un experiment reusit. Am lamurit, la vremea respectiva, cum vedem fiecare latura aceasta, a predictiilor astrale. O puteti revedea pe Urania din 2009 si, daca aveti rabdare, poate veti ajunge la concluzia ca nu spune nimic cert. Dar am inceput sa ma indoiesc ca intreaga comunitate este compusa din personaje eclectice. Dupa un dialog cu Radu Stefanescu, un personaj capabil sa explice ce face si sa admita ce nu poate face, mi-am zis ca-mi pot revizui dogma. Este acceptabil acum si pentru mine ca astrele si ciclicitatea fenomenelor nu pot descrie destinul unui individ. Daca aud ca istoria, statistica, astronomia si alte stiinte stau la baza interpretarii hartilor astrale si apoi la generarea unor pattern-uri pe scara larga, sunt dispus la reconciliere cu cititorii in stele. Dupa prima parte, aveti aici si continuarea.

PS: Oare Radu Stefanescu a prevazut ca din 2010 dispare din grila de programe emisiunea Miezul Zilei, acolo unde era colaborator? Am auzit ca i-a purtat ghinion cartea Iulianei Marciuc.

Ieri am pus la cale un test empiric. Am vrut sa-mi verific propriile convingeri in doua privinte: ca oamenii apeleaza la orice forma paranormala pentru a-si explica fenomene pe care nu le controleaza si ca audienta creste brusc daca vinzi gogosi placute vazului sau auzului. Asadar, am invitat-o la Ora de stiri pe Urania, doamna aceea care ii paralizeaza pe multi dintre noi cand apare la televizor cu previziunile astrale. Mi-am zis: cum pot sa dezvalui sarlatania decat infruntand-o. M-am abtinut teribil si mi-am infranat toate convingerile potrivnice si intrebarile agresive. Am lasat-o pe celebritate sa se dezlantuie. Iata cum mi-a mancat 10 minute din viata, un om care pretinde ca poate intelege viitorul.

Daca voi ati inteles ceva, daca ati aflat vreun indiciu secret sau macar v-ati satisfacut o curiozitate legitima sa-mi spuneti. Eu insa, sunt multumit si, deopotriva, dezamagit. Mi-am demonstrat cele doua ipoteze urmarind datele de audiente. Sute de mii de romani s-au uitat minut de minut la aceasta cacealma. Si sunt dezamagit pentru ca nu pot intelege de ce astfel de oameni sunt ascultati. Doamna in cauza a intarziat fara scuzele de rigoare, mi-a pus in vedere sa n-o intreb nimic despre viitorul lui Basescu si m-a apostrofat de cate ori incercam s-o aduc spre temele de interes. Adica ma punea la punct, permanent, cand, din respect pentru telespectatori, cautam raspunsuri la intrebari de bun simt. Un lung discurs plicticos despre relatiile internationale, povesti despre bine si rau, generalitati despre natura umana si truisme demne de o campanie caritabila. Nimic nou, nimic secret, nimic dezvaluit neinitiatilor. In schimb, multe cuvinte goale, imbracate in poleiala. Si o lipsa crasa de responsabilitate fata de pretinsa pregatire de astrolog. Apropos, de unde isi revendica acesti indivizi pregatirea stiintifica (logos=stiinta, din greaca veche) cat timp n-au nicio baza academica. Toata seara mi-am spus ca sarlatanii nu se mai numesc samani, vrajitori sau prezicatori ci astrologi, usor de confundat cu astronomi… Si atunci, gandul mi-a zburat la pedeapsa primita de vrajitoare cu secole in urma pentru inselarea mintilor: arderea pe rug.

Nu sunt un fan al clarvazatorilor. Nici al astrologilor, persoane care se revendica drept cunoscatori ai fenomenelor astrale care ne conduc viata. Dar, fiindca este inceput de an si observ in jurul meu frenezia celor care reactioneaza la numele Urania, m-am gandit: ce-ar fi s-o invit la emsiunea din seara asta? Un sfert de ora cu ea. Eu, necredinciosul si ea reperul de autoritate. Sa vedem ce-o iesi… La multi ani tuturor si sa ne reauzim cu bine!